Dacă înţepăturile sunt mai severe, bandajează locul cu o cataplasmă cu ceapă, cu praz ori cu varză crudă. Poţi aplica şi frunze proaspete de pătlagină, de busuioc, de salvie sau de sunătoare.
Ai grijă să le zdrobeşti bine, ca să elibereze substanţele active. Aceste cataplasme sunt benefice mai ales în cazul copiilor, care au piele sensibilă şi se scarpină mai mult, riscând să suprainfecteze locul.
Remediile dau rezultate indiferent dacă înţepătura este provocată de ţânţar, de muscă, furnică, albină, viespe sau de păianjen. De asemenea, şi ciupiturile de purici, de căpuşe sau de tăuni se pot trata în acest mod.
Înţepăturile de insecte produc pe piele reacţii inflamatorii la substanţele injectate, fie că este vorba de venin de viespe, de păianjen sau de saliva ţânţarului. După ce speli locul înţepat cu apă şi cu săpun antibacterian, tamponează-l cu alcool şi aplică o compresă cu apă rece sau cu oţet. Sunt utile şi compresele cu tinctură de iederă sau de arnică. Acestea sunt de ajutor în cazul ciupiturilor uşoare de ţânţari sau de albine.
Atunci când prepari unguente sau amestecuri de uleiuri esenţiale pentru a trata înţepăturile, ţine cont că trebuie să le păstrezi în recipiente de culoare închisă, cu capac etanş. Lumina şi contactul cu aerul le grăbesc râncezirea. De asemenea, testează preparatul pe o zonă mică de piele, pentru a preîntâmpina alergiile.
