Obiceiul de a bate in lemn

Obiceiul de a bate in lemn ca sa indepartezi nesansa, atunci cand astepti o reusita, nu s-a nascut in spatiul romanesc. Dimpotriva, este cunoscut in multe parti din Europa si chiar pe meleaguri mult mai indepartate. Supertitiosii bat in lemn ca sa le mearga bine sau, mai exact, ca sa nu le mearga rau.

De unde se trage acest ciudat obicei? Cu mult inainte de aparitia religiilor actuale, inclusiv crestinismul, paganii din intreg continentul euroasiatic, din Irlanda si pana in India, adoptasera cultul lemnului. Copacul, padurea, chiar si frunza erau pentru ei elemente sacre.
Autorii Stephen Bechtel si Deborah Aarson au inserat intr-o lucrare privind superstitiile mai multe asecte legate de batutul in lemn, demonstrand ca obiceiul are o vechime apreciabila, noteaza Mentalfloss.
Uneori, cei vechi isi faceau fetisuri din lemn pentru a le folosi la ceremoniile lor religioase, alteori isi confectionau altare in tulpina copacilor, iar la celti exista convingerea ca lemnul ascunde in el toate spiritele: cele bune si cele rele.
De aici, s-a tras obiceiul stravechi ca, atunci cand se poarta o discutie discreta, participantii sa bata in lemn, pentru a goni duhurile rele, capabile sa asculte discutia si sa comunice cele auzite unor nedoriti.
In unele parti, batutul in lemn era numai un semnal transmis zeilor salasuiti in substanta lemnoasa, urmand ca ei sa fie atenti la rugaciunea care li se va transmite si, prin bunatatea lor nemarginita, s-o indeplineasca intocmai.
In Asia, batutul in lemn era un mesaj transmis zeilor pentru ca acestia sa-l protejeze pe stapanul unei case indestulate de invidia altora, capabili sa i-o afecteze sau chiar sa i-o distruga.
Dar exista multe zone in lumea primitiva, unde credinciosii pagani se rugau la copac, precum la o icoana. Pentru ei, copacul era ceva sfant care creste singur, se inalta fara sa-l ude cineva la radacina si ajunge sa domine oamenii, atat de mici, aflati la baza sa. Copacul era zeul suprem.
Ciocanind in lemnul copacului, pentru ca acesta sa scoata sunete, ei descopereau un mod de comunicare cu zeii, facut ca ei sa le asculte ruga.
Iar daca zeii nu vor sa le-o asculte, atunci ei vor transmite tot prin copac furia lor. Ea se va dezlantui pe vreme de furtuna si va alege copacul cel mai inalt ca sa loveasca fara mila, cu fulgerul.
Ca si multe alte credinte vechi, cultul copacului s-a redus la o simpla superstitie, in care nu mai crede nimeni dar poate ca nu e om care sa nu fi batut in lemn macar o data, ca sa nu-i fuga sansa din cale.

Author:

Facebook Comment