Intepaturile de inima sunt frecvente, dar in
majoritatea cazurilor sunt inofensive. Stresul, lipsa de calciu si
spasmosfilia, efortul fizic si intelectual intens, dar si mesele
copioase pot provoca intepaturi scurte de inima, palpitatii si dificultati respiratorii. In celelalte cazuri poate fi vorba despre dureri intercostale si boli pulmonare.
Atacuri de panica si de inima
“Stresul, emotiile puternice, examenele, supararile sunt
responsabile, de cele mai multe ori, de intepaturile de inima specifice
tineretii. Aceste manifestari nu sunt periculoase si cedeaza dupa
administrarea calmantelor, anxioliticelor. Apa cu zahar este un mit si
este eficienta doar in caz de hipoglicemie, in acele momente important
este ca pacientul sa ramana nemiscat”, explica dr Florin Mitu.
In cazul in care intepaturile de inima sunt provocate de
spasmofilie sau de atacuri de panica, se va trata lipsa de calciu si de
magneziu, minerale necesare unei contractii normale a muschiului inimii.
De asemenea, intepaturile de inima pot fi simptome ale bolilor
endocrine, in special hipertiroidie, dar si ale bolilor pulmonare,
precum pneumoniile, bronsitele si bronhopneumoniile. Aceste afectiuni nu
trebuie neglijate, intrucat pot degenera in miocardita, inflamatie a
muschiului inimii care, netratata corect, poate duce la insuficienta
cardiaca.
Risc pentru soferi si cei care stau mult timp la birou
Nevralgiile intercostale sau asa-zisul “junghi” intercostal
reprezinta cele mai frecvente cauze ale durerilor de inima, dar si
motive de panica. Aceste dureri retrosternale (resimtite in spatele
sternului) apar pe fondul unor miscari bruste, la schimbarile de
temperatura sau pot fi provocate de reumatism si de inflamatii ale
articulatiilor dintre coaste si stern.
“Predispusi sunt cei care petrec foarte mult timp la birou, in fata
calculatorului, sau soferii, care stau tensionati intr-o pozitie fixa o
perioada mai lunga de timp. Si sportivii pot acuza astfel de junghiuri,
din cauza miscarilor bruste si traumatismelor pe care le pot suferi in
timpul antrenamentelor”, adauga specialistul. Junghiurile intercostale
se trateaza cu antiinflamatoare pastile sau unguente.
Semnele durerii cardiace
In timp ce intepaturile de inima cauzate de alte boli decat cele
cardiace sunt de scurta durata, localizate intr-un punct fix si dispar
la schimbarea pozitiei, durerea de natura cardiaca acopera o suprafata
mai mare a pieptului si, de cele mai multe ori, iradiaza spre interiorul
umarului, bratului si mainii stangi.
In plus, durerea anginoasa dureaza in jur de zece minute, iar daca
depaseste o jumatate de ora, intervine riscul de infarct miocardic, caz
in care durerile sunt insotite de transpiratii reci, hipotensiune,
ameteli si asfixiere. Barbatii fumatori, cu obezitate abdominala si
functii de conducere sunt cei mai predispusi la infarct miocardic.
TESTE NECESARE
EKG, ecografie, radiografie
Orice tip de durere la nivelul inimii, mai ales la cei care au
antecedente in familie, trebuie investigate de un cardiolog care va face
o serie de testari.
Initial se va efectua un consult clinc, medicul va asculta inima si
in cazul in care va depista anumite modificari, indiferent de natura
lor, zgomote, trepidatii, va solicita efectuarea electrocardiogramei
(EKG).
Daca si acest examen va releva modificari ale ritmului inimii,
urmatorul pas va fi realizarea unei radiografii pulmonare sau a unei
ecocardiografii. “Ecografia inimii permite examinarea si masurarea
cavitatilor inimii, dar si frecventa fluxurilor de sange.
Pe de alta parte, radiografia toracica stabileste daca modificarile
inimii sunt de natura pulmonara”, explica conf. dr Florin Mitu.
Totodata, daca in urma examenului clinic si a electrocardiogramei nu se constata modificari ale ritmului inimii, pacientul va trebui sa-si faca analizele de sange, pentru a depista eventualele carente de calciu si de magneziu.
Atacuri de panica
diverse
informatii utile
inima
intepaturi frecvente
intepaturi la inima
piept
sanatate
stres
