Unul dintre cele mai vechi mistere ale lumii, alaturi de
filosoficul „Eu de ce exist?“, este si intrebarea „De ce visez?“.
Aceasta enigma a zapacit, dar a si inspirat oamenii de stiinta si
cercetatorii timp de zeci de ani. Deocamdata, nu exista un singur
raspuns.
Toata lumea viseaza. Visele sunt la fel de naturale ca respiratul
si la fel de involuntare. Chiar si oamenii care nu-si amintesc visele,
tot o fac, cel putin o ora sau doua in fiecare noapte, noteaza
adevarul.ro, care citeaza „Huffington Post“.
Cand au loc visele
Cercetarile initiale in domeniul somnului, care au inceput prin a
se concentra pe somnul bebelusilor, apoi pe cel al adultilor, au dat
nastere primelor teorii. Astfel, etapa somnului denumita REM („rapid eye
movement“ - miscarea rapida a ochilor) a devenit baza studiilor despre
vise. Acest tip de somn, REM, este perioada in care au loc visele.
Bebelusii experimenteaza somnul REM in aproape 50% din intreaga perioada
petrecuta dormind, dar adultii viseaza in doar 22% din acest timp.
Pentru majoritatea adultilor, somnul REM are loc la fiecare 90 de
minute. Primul ciclu este scurt de trei minute, dar creste cu fiecare
perioada de REM, asa ca, pana dimineata, ultimul ciclu de REM poate dura
si 55 de minute.
In timpul somnului REM, muschii sunt paralizati temporar, pentru a
ne proteja de reactiile fizice pe care le-am putea avea din cauza
viselor: datul din maini, fuga, loviturile sau altele. Interesant este
ca in aceasta etapa nu doar ochii se misca rapid, ci si degetele de la
maini si de la picioare.
De multa vreme se crede ca visele au loc doar in timpul somnului REM, insa noi studii au scos la iveala faptul ca si in alte etape ale somnului pot avea loc alt tip de vise.
Dormim aproape o treime din viata, si trecem prin etapa REM o
patrime din acest timp. Odata cu descoperirea ca visam si in cadrul
altor momente ale somnului (somnul non-REM) oamenii de stiinta au
descoperit ca perioada pe care un om obisnuit o petrece visand este mult
mai mare decat se credea.
Teorii despre motivele viselor
In timpul testelor, este usor de observat ca oamenii viseaza, insa
este mai dificil pentru cercetatori sa si raspunda la intrebarea „de
ce?“. Expertii nu au reusit sa se puna de acord nici acum asupra unui
singur motiv pentru care visam. Insa exista, cu siguranta, o gramada de
teorii.
Visele au loc din motive fizice, mentale, emotionale si chiar
spirituale si exista un acord intre oamenii de stiinta care spune ca
visele pot reprezenta oportunitati pentru creativitate, dezvoltare,
sanatate si sentimentul de intregire. Visele ne ajuta sa ne cunoastem
mai bine.
Timpul pe care il petrecem visand ne poate ajuta sa rezolvam
probleme prin faptul ca ofera mintii noastre libertatea de a examina
toate scenariile posibile. In vis, barierele cad si idei noi pot rasari
de oriunde. Una dintre cele mai bune trasaturi ale viselor obisnuite
este ca ne ajuta sa intram in contact cu sentimentele noastre, deoarece
in viata de zi cu zi, mintea noastra rationala va sta in calea
adevaratelor sentimente.
De exemplu, Paul McCartney a auzit acordurile celebrei melodii
„Yesterday“ in timpul unui vis, iar celebrul autor de romane de groaza
Stephen King a visat ideea uneia dintre cele mai faimoase carti ale
sale, „Misery“.
Visele ne mai permit sa repetam sau sa desavarsim trasaturi de care
avem nevoie in cadrul unor evenimente viitoare (discursuri, sarituri la
trambulina sau chiar lovituri de tenis), ne ajuta sa invatam mai mult
despre organismul nostru, despre nevoile fizice, sa ne imbunatatim dieta
si sa ne vindecam ranile emotionale.
Ne-ar placea sa intelegem mai bine ce se intampla in perioada lunga
de somn REM sau non-REM in care visam, atunci cand in creierul nostru
devin active zone care sunt in stare latenta in timpul starii de trezie.
Chiar daca oamenii de stiinta nu vor ajunge niciodata la un consens, nu
vor stabili niciodata un singur motiv pentru care visam, exista totusi
dovezi insurmontabile pentru care visele reprezinta un rol atat de
important in viata noastra, in sanatatea noastra.
