În ajun de Bobotează, preotul umblă din casă în casă cu crucea în mână, şi stropeşte cu agheasmă, din vârful unui mănunchi de busuioc, atât locuinţa, cât şi pe toţi membrii familiei. Gospodinele îl aşteaptă cu casa curată şi cu un vas cu apă pe masă, în care preotul lasă un pic de agheasmă, apa sfinţită care să fie de leac la nevoie. Tot în ajun de Bobotează, credincioşii trebuie să mănânce bucate de post, iar cei care pot, ţin post negru. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
Fetele care vor să se căsătorească, cer de la preot un fir de busuioc pe care şi-l pun sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie pentru a-şi visa ursitul (viitorul soţ).
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei în timpul slujbei de Iordan. Locul de desfăşurare a slujbei este ales cu multă atenţie în fiecare comunitate împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg unde să fie cel puţin o fântână, iar în imediata vecinătate să fie o apă cugătoare. Pentru acest moment se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunităţii.
Dupa slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasma, fiecare sătean primeşte apa sfinţită ce va fi păstrată cu sfinţenie, fiind considerată drept leac pentru boli, dar şi pentru dezlegarea de farmece sau făcături. Se mai spune că agheasma mare este folositoare creştinilor pentru iertarea păcatelor.
Despre agheasma adusă de la biserică, oamenii cred că este bună de orice. Bătrânii spun ca sunt suficiente câteva picături din apa sfinţită pentru a vindeca deochiatul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea.
Se spune că vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarna lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasa. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streaşină, se va face vin bun, iar dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate.
