Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc
din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Suişurile şi
coborâşurile vieţii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai
proaste, altminteri dintre cele mai obişnuite, sunt transformate în
afecţiuni înfricoşătoare şi din ce în ce mai mulţi oameni normali se
trezesc bolnavi peste noapte.Pe măsură ce, în țările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viață mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi bagă în panică pe cei grijulii cu sănătatea lor. Probleme minore sunt descrise ca tulburări grave, care necesită tratament imediat. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială”, iar tensiunea premenstruală devine „tulburare disforică premenstruală”. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.
Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea” bolilor este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie, s-a mizat pe frica de criză cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat, s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta, în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia fricii”. Alături de „disease mongering”, negoţul cu boli.
Între 1984 şi 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, iar pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiţia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav
